În cuptorul aprins

”Oricine nu se va arunca cu faţa la pământ şi nu se va închina, va fi aruncat chiar în clipa aceea în mijlocul unui cuptor aprins.” – (Daniel 3:6)

Porunca era clară și trebuia respectată fără comentarii: ”să vă aruncaţi cu faţa la pământ, şi să vă închinaţi chipului de aur, pe care l-a înălţat împăratul Nebucadneţar!” (Dan. 3:5). Nu aveai de ales pentru că: ”Oricine nu se va arunca cu faţa la pământ şi nu se va închina, va fi aruncat chiar în clipa aceea în mijlocul unui cuptor aprins.” – (Dan.3:6). Și totuși se află în mulțime trei tineri care nu se supun autorității împăratului și nu se închină în fața chipului de aur ridicat în Valea Dura. Informatorii își fac datoria cu sârguință și raportează imediat ce se întâmplă, lucru care îl înfurie la culme pe împăratul sfidat de cei trei imigranți și atrage asupra lor pedeapsa capitală. La insistența împăratului de a se închina ei răspund foarte decent și politicos rămânând neclintiți în hotărârea lor. Cuptorul a fot încălzit, iar tinerii au fost legați și aruncați în foc. Restul este istorie. Privind la secvența relatată de Scriptură suntem provocați să înțelegem câteva lecții care ar trebui să le știm atunci când trecem prin focul încercărilor.


Read more...

Până aici Domnul ne-a ajutat

 

 “Samuel a luat o piatră pe care a pus-o între Miţpa şi Şen, şi i-a pus numele Eben-Ezer (Piatră de ajutor)  zicând: “Până aici Domnul ne-a ajutat.” (1Sam.7:12)

Duminică 12 Februarie 2017 se împlinesc 5 ani de când a început să existe New Life Romanian Church din Phoenix, Az. O misiune generată din dorința de trăi și sluji sub călăuzirea și autoritatea Duhului Sfânt. De a propovădui Cuvântul cu putere și de a fi o mărturie ”în Ierusalim, în toată Iudea, în Samaria, şi până la marginile pământului.” (F.A.1:8)De a fi o ”ambasadă” românească a Cerului în deșertul Arizonei. Dumnezeu și-a onorat promisiunea și a însoțit slujirea copiilor Săi de la New Life într-un mod special. La popasul aniversar din acest weekend se cuvine să ne smerim înaintea Creatorului și să-I mulțumim pentru întreaga Sa purtare de grijă  ca și pentru atmosfera de sărbătoare cu care Mâna Lui ne-a însoțit la fiecare întâlnire. Vă invit să urmărim în Scriptură  un eveniment asemănător și să privim la ceea ce putem învăța ca și copii ai lui Dumnezeu din experiența poporului Său. Se detașează clar trei imagini care provoacă la atitudine:
1. Retrospectivă. La ceas aniversar ești obligat să privești în urmă și să vezi cum prezența Celui Atotputernic te-a însoțit în permanență. Așa cum face Moise, omul lui Dumnezeu la sfârșit de slujire când recunoaște solemn: Doamne, Tu ai fost locul nostru de adăpost, din neam în neam.” (Ps.90:1). Iar psalmistul întărește acest adevăr și declară: ”De n-ar fi fost Domnul de partea noastră …” (Ps.124:1,2). Cel ce stă pe tronul universului și conduce istoria este Dumnezeu, slavit să fie Numele Lui! Asta trebuie să se înțeleagă când privești retrospectiv. Ne prăbușim în pulberea pământului și recunoaștem în smerenie domnia și autoritatea Celui Prea Înalt

Read more...

La bunătatea Ta ne gândim…

”Dumnezeule, la bunătatea Ta ne gândim, în mijlocul Templului Tău!” (Ps .48:9)

Când ai meditat ultima dată la bunătatea lui Dumnezeu în mod sincer? Nu de alta dar apa care-o bei e apa Lui și aerul care-l respiri e tot al lui. Pâinea care-o pui pe masă e de la El; la fel și sănătatea care-o ai. Casa în care locuiești tot El Ți-a dat-o, iar mașina cu care călătorești este tot darul Său. Scriptura întreabă: ”Ce lucru ai, pe care să nu-l fi primit?” (1Cor.4:7). Asta demonstrează că ești în evidența Stăpânului cu toate nevoile tale, iar El se obligă să-și facă ”datoria” de Tată indiferent de felul în care răspunzi tu. Dar înseamnă și o mare provocare și responsabilitate majoră din partea ta vizavi de dragostea lui Dumnezeu. Psalmistul s-a oprit din mers când a înțeles minunile și biruințele cu care Domnul a însoțit poporul Său și – privind în trecut, apoi în viitor – proclamă cu toată recunoștința cuvintele memorabile rămase pe paginile Scripturii: ”Dumnezeule, la bunătatea Ta ne gândim!” (Ps .48:9). Care sunt motivele pentru care face acest lucru? El știe și înțelege foarte bine că: ”Bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă.” (Plângeri 3:22-23). Dar oare este posibil să te bucuri și ai parte zilnic de bunătățile Domnului? Sigur. Iată cum:


Read more...

Imperativele odihnei

 ” Eu vă voi da odihnă.”   

”veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.” (Matei 11:28-29)

DEX ne ajută să înțelegem exprimarea la modul IMPERATÍV în termenii următori: Care ordonă; poruncitor; mod verbal care exprimă o poruncă, un îndemn, un sfat, o rugăminte, etc; Necesitate categorică și care se impune necondiționat; obligație.” În altă ordine de idei modul imperativ impune regula: nu se poate altfel decât așa. În meditația de față este vorba de odihna pe care Fiul lui Dumnezeu este gata să o ofere tuturor celor care sunt ”trudiți și împovărați” (Mat.11:28) și sunt gata să accepte termenii Lui. Dar este oare cineva în lumea aceasta care să n-aibă nevoie de odihnă? Poetul întreabă:”În zbuciumul vieții odihnă cine-mi dă? / În suflet cine-mi toarnă din viața veșnică?” (C. Ev. # 660). Întrebare la care există un singur răspuns adevărat: Domnul Isus Christos, Fiul lui Dumnezeu și Mântuitorul lumii. Pentru înviorare fizică Creatorul a lăsat timpul nopții și al concediului de odihnă, iar când sănătatea se deteriorează a îngăduit  să existe în lume doctori, spitale și clinici de tot felul, stațiuni de tratament și multe alte posibilități de reabilitare. Însă ce faci când sufletul tău este apăsat, iar când stressul și problemele te duc în pragul depresiei și al sinuciderii? Când nici psihologii și psihiatrii nu te mai pot ajuta cu nimic, ce faci atunci? Sfânta Scriptură recomandă să alergi la Fiul lui Dumnezeu și să intri în relație cu El în baza termenilor Lui. Nu de alta dar El este ”Specialist în imposibil” și ”Singurul care face minuni.”Cel ce scrie aceste rânduri a beneficiat de multe ori de atingerea supranaturală a Mântuitorului și este sigur că ceea ce urmează va fi de folos și pentru tine dacă urmărești cu atenție și accepți provocarea.

Read more...

Aleargă să învingi

 

”… să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte.” (Evrei 12:1)

Poetul țărănimii române scrie că: ”O luptă-i viaţa; deci te luptă / Cu dragoste de ea, cu dor.” (G.Coșbuc – Lupta vieții). Și este adevărat acest mesaj. Din momentul în care te naști începi să alergi în maratonul  vieții care durează până în veșnicie. Iată de ce este extrem de important să alergi dar o faci în așa fel ca să învingi și să câștigi cursa. Dar: ”Cine luptă la jocuri, nu este încununat, dacă nu s-a luptat după rânduieli.” (2Tim.2:5) explică Apostolul Pavel, cel mai mare alergător de cursă lungă din istoria creștinismului. Prietenul meu aș dori să înțelegi că – dacă tot alergi – este înțelept să procedezi de o așa manieră încât la trecerea liniei de sosire să urci podiumul de premiere din Stadionul Olimpic al Cerului în ovațiile milioanelor de sfinți și să primești medalia de aur și coroana de învingător. Iată de ce te rog să urmărești modul în care Scriptura te provoacă să alergi ca să învingi:

Read more...

Portret de ucenic

”Ucenicul nu este mai presus de învăţătorul său, nici robul mai presus de domnul său.  Ajunge ucenicului să fie ca învăţătorul lui, şi robului să fie ca domnul lui.” (Matei 10:24-25)

La înălțare Fiul lui Dumnezeu a promulgat decretul de evanghelizarea lumii când a împuternicit pe urmașii Săi și le-a zis: Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.  Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.” (Matei 28:18-20). Adevărata istorie a creștinismului este istoria facerii de ucenici. Așa a început cucerirea lumii pentru Cer. Primii creștini erau cunoscuți ca și: “Oamenii aceștia care au răscolit lumea” (F.A. 17:6) și asta deoarece toți cei care veneau în contact cu ei: au priceput că fuseseră cu Isus.” (F.A.4:13)Wow! Ce mărturie dar și ce răspundere era pe umerii lor. În primul veac Evanghelia a ajuns în întreaga lume cunoscută atunci (Imperiul Roman) deoarece nimic și nimeni nu i-a putut opri pe urmașii Celui Înviat să ducă la îndeplinire însărcinarea primită și să plătească prețul suprem ori de câte ori a fost nevoie. Cum stăm astăzi? Bisericile sunt pline dar nu toți creștinii sunt și ucenici. Cei mai mulți sunt doar membri. Diferența este că membrii stau în tribună: ucenicii sunt în teren. Membrii au o religie: ucenicii au o relație. Membrii au nume: ucenicii au viață. Membrii au Biblie: ucenicii au credință. Iată de ce privind la această nevoie majoră din creștinismul zilelor noastre la New Life a început un ciclu de mesaje despre ucenic și ucenicie cu scopul de a redescoperi slujirea adevărată la care ne-a chemat Mântuitorul și de a echipa și provoca pocăiții la o viață de implicare și dedicare în salvarea oamenilor de la pedeapsă veșnică. Cum arată un ucenic autentic? Vă invit să-i creionăm portretul așa cum ni-l descoperă Scriptura.

Read more...