”Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; şi lucrul cu care se mândreşte omul în timpul lor nu este decât trudă şi durere, căci trece iute, şi noi zburăm.” /Ps. 90:10/

Poetul George Coșbuc într-una din poeziile sale scrie: ”Se duc cocoarele, se duc/Pe după deal prin țintirim. /Iar anii trec, copiii cresc/Și noi îmbătrânim.” Marcând trecerea ireversibilă a timpului, poetul ne atrage atenția că – de fapt – noi trecem. Și asta ar trebui să ne dea de gândit că vom fi confruntați cu un sfârșit inevitabil. Sfârșit care nu înseamnă un final, ci un nou început. Viața nu se termină la mormânt. Moartea nu înseamnă încetarea existenței, ci despărțire. Trupul se desparte de suflet la moartea fizică /Ecl. 12:7/, iar pentru cei nemântuiți, sufletul se desparte de Dumnezeu pentru totdeauna la moartea spirituală. /Matei 25:31-46/. Iată de ce la granița dintre ani este foarte important să reflectăm asupra trecerii timpului. ”Timpul este materia primă din care e făcută viața” spunea un gânditor. Este de dorit să chibzuim înțelept la ceea ce avem de gând să facem cu orele, zilele, lunile și anii vieții noastre. Pot aduce binecuvântări incomensurabile sau pot aduce blestem veșnic. Noi suntem cei care ne hotărâm destinul. Dar, asta trebuie făcut acum și aici. După moarte nu se mai poate schimba nimic. Vă invit să privim în Scriptură și să luăm aminte la valoarea pe care Stăpânul o dă anilor vieții noastre. Ei sunt:

1. Anii pe care-i primim. De la Creatorul. Așa spune Cuvântul: ”… în El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa…”/F.A. 17:28/. Nimeni nu hotărăște când și unde să se nască pe acest pământ. Este lucrarea exclusivă a lui Dumnezeu. În Psalmul 139:16 Cuvântul lui Dumnezeu face lumină: ”Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.” Cel Atotputernic și Cel Omniprezent este și Omniștient. Nu-i scapă nimic de sub control, inclusiv viața mea: fiecare secundă și minut. El mi-a dăruit-o și cel mai înțelept lucru de sub soare este să mă raportez la Persoana Lui în orice circumstanță prin care trec. ”Adu-ţi aminte de Făcătorul tău!” – strigă Eclesiastul/12:1/. Dumnezeu se interesează de tine. Oare vei auzi strigarea sau vei rămâne surd?

2. Anii pe care-i administrăm. Moise, autorul psalmului 90 era atât de atins de prezența lui Dumnezeu încât strigă: ”Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!”/v.12/. El era ”academician” la vremea aceea; cunoștea toată înțelepciunea Egiptului dar frământarea lui era să-și poată administra corect zilele. Înțelegând că sunt darul lui Dumnezeu, n-ai dreptul să-ți bați joc de anii pe care El ți i-a dat. Trebuie gospodăriți cu băgare de seamă încât să aducă profit maxim pentru Împărăția Lui. Aceasta este valoarea adevărată a vieții: să investim aici și acum ca să adunăm comori pentru viața veșnică. Iată cum prezintă poetul Petru Dugulescu acest adevăr în poezia ”Anii noștri:””Anii noștri, șaptezeci -/Sau ceva mai bine… /Nu poți limita s-o treci/Dar așa cum îi petreci, /Ți-or aduce pentru veci/Slavă sau rușine.” A venit vremea schimbării în relații și priorități. El este Regele Regilor și Domnul Domnilor! Președintele Președinților! Nu poate avea decât primul loc în viața ta.

3. Anii pentru care dăm socoteală. Finalul tuturor lucrurilor este clar. Dumnezeu are stabilit în agenda Lui o zi a socotelilor pentru fiecare muritor care s-a născut vreodată pe pământ. Poetul Alexandru Vlahuță strigă în poezia ”Triumful așteptării:” ”Există o dreptate/și trebuie să vie!” Iar omul lui Dumnezeu concluzionează la sfârșitul Eclesiastului: ”Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău.”/Ecl.12:14/. Cum te va găsi întâlnirea cu Domnul? Împăcat cu El sau separat de El pentru veșnicie? Salvat sau disperat? Vei auzi invitaţia: ”Vino” sau sentința: ”Du-te!” Totul depinde de felul în care decizi acum să-ți folosești anii vieții tale. Eu am hotărât să trăiesc pentru Slava și Gloria Numelui Său. Am luat pentru mine ca motto mesajul versurilor următoare: ”Aș vrea să fiu acel argat/La care El să-i spună/Când se va-ntoarce ca-mpărat, /Privind la tot ce am lucrat/Cu-acei talanți ce mi i-a dat: /”O, bine, slugă bună.”/Și aș mai vrea să fiu ceva: /O rază lucitoare -/Și străbătând în lumea rea/Să duc lumină undeva, /Să încălzesc pe cineva/Și să mă-ntorc în Soare… ”/Petrică Dugulescu – Aș vrea să fiu. / Eu am ales. Dar tu?

RUGĂCIUNE

”Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!”/Psalm 90:12/.