Ziua aceea

”M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa.
De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da, în “ziua aceea”, Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.” (2Tim.4:7-8)
ziuaMeditația din săptămâna precedentă aducea în scenă o secvență din calendarul lui Dumnezeu numită ”ziua socotelilor” sau judecata lui Dumnezeu. De pe grămada de gunoi, Dreptul Iov proclamă: să ştiţi că este o judecată.” (Iov 19:29). O judecată cu două implicații: una cu semnul plus (pentru răsplătire) și alta cu semnul minus (pentru osândă). Astăzi ne oprim la o altă secvență intitulată ”ziua aceea” ca și la momentul în care Dumnezeu va face judecată pentru răsplătire în dreptul fiecărui urmaș al Domnului Isus care a rămas statornic lângă El până la capăt. Poetul tânjește după acel moment când scrie: ”Vei veni, Isuse, ştiu că vei veni / Şi pe nori cu slavă Tu vei răsări, / Mare va fi ziua când ai să cobori, / Sărbătoarea celor fără sărbători.” (Anonim – Vei veni Isuse). Întrebarea mea în dreptul tău este: ”Cum aștepți ziua aceea?” Este stabilită în agenda lui Dumnezeu și va veni indiferent dacă vrei tu sau nu. Mă rog să nu fi surprins de acel moment special și să înțelegi valoarea și semnificația ei în așa fel ca să nu fi luat pe nepusă masa. Ea – ”ziua aceea” – este revelată în Cartea Sfântă ca și:
1. Ziua confruntării. Telegrama lui Dumnezeu cu privire la întâlnirea din veșnicie este clară și fără comentarii: ”Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos”, De ce? ”pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul, pe care-l va fi făcut când trăia în trup.” (2Cor.5:10). Iar poetul vine și întărește acest adevăr biblic proclamând că: ”Noaptea vieții se va lăsa / Și către Cer eu voi pleca / Să mă-ntâlnesc cu ce-am lucrat. / Unde-i lumină ne-ncetat.” (Anonim – În orice zi). Este sigur că ”Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată! Dar nu numai atât! ”judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău.” (Ecl.12:14). Dacă este sigur că nu poți să scapi de această confruntare nu crezi că e înțelept să beneficiezi de harul pe care ți-L acordă Domnul ca să fi prezent la întâlnirea pentru răsplătire pentru că ai avut o viață demnă de Cel Prea Înalt? Tot ce trebuie să faci este să trăiești zilnic la nivel de excelență, onorându-L pe Mântuitorul în așa fel ca – fiind plin de Duhul Sfânt – să se vadă în viața ta roada Lui, emblema acestei trăiri fiind: ”Împotriva acestor lucruri nu este lege” (Gal.5:23). Nici o justiție pământească nu te va putea acuza atunci când în viața ta este vizibilă roada Duhului. Cu atât mai mult Dumnezeu! Va fi onorat să te primească și să te felicite pentru o asemenea mărturie. Ce zici? Vrei să te oprești din alergarea ta și să începi un alt mod de viață? Astăzi! Mâine s-ar putea să fie prea târziu.
2. Ziua confirmării. În ”ziua aceea” Dumnezeu va confirma adevărata ta identitate. Pentru că: ”Nu orişicine-Mi zice: “Doamne, Doamne!” va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.” (Matei 7:21). Termenii în care te poți califica pentru viață veșnică sunt stabiliți de Creatorul. Asta înseamnă mult mai mult decât ”a zice”; înseamnă ”a face”! Adică modul tău de viață să fie cel al faptelor izvorâte dintr-o credință autentică (nu uita că și dracii cred și se înfioară) în Dumnezeu. Abia atunci vei putea auzi invitația care confirmă identitatea ta reală: “Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii.” (Matei 25:34). Ce onoare dar și ce responsabilitate! Într-o zi vei fi prezent pe podiumul veșniciei ca să fi prezentat ca unul care a biruit în lupta vieții, și-a sfârșit alergarea și a păzit credința. Dar ce răspundere implică această favoare! Trebuie să se întâmple ceva în interiorul tău: să fii născut din nou și să trăiești sub domnia Lui. Așa pretinde Cuvântul: ”dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.” (2Cor.5:17). Când se întâmplă acest lucru cu adevărat și devii proprietatea Domnului Isus, atunci se împlinește un alt mesaj al Scripturii: ”Dacă trăim prin Duhul, să şi umblăm prin Duhul.” (Gal.5:25). Ceea ce este înăuntrul tău se vede în afară. Înainte de a fi o confirmare finală în glorie, trebuie să existe o mărturie și aici pe pământ că ești pocăit cu adevărat. Oamenii s-au săturat de vorbe și de predici. Ei doresc să vadă vieți schimbate care să aibă impact în lumea din jur. Primii creștini erau cunoscuți ca și cei: “care au răscolit lumea …” (F.A.17:6) datorită vieții lor trăită la nivel de excelență. Întrebarea care se impune de la sine este: ”Ce (pe cine) văd oamenii din jur în viața ta”? și ”Care este mărturia vieții tale de creștin despre Mântuitorul tău”? Nu-i glumă; e cel mai serios lucru de sub soare. Ne confirmă și poetul creștin când scrie: ”Să se vadă-n a ta viață / din iubirea lui Isus. / Fii scrisoare sfântă, scrisă / chiar de mâna dulce-a lui Isus”. (C.Ev. # 549). Te rog, oprește-te puțin! Următorul eveniment cosmic va fi întâlnirea din glorie. Cerul nu va fi așa de frumos dacă tu lipsești. Iată de ce, te implor să-ți pui viața în ordine. Mărturia ta de pe pământ va aduce fericire veșnică sau chin veșnic. Alege să fii împreună cu Fiul lui Dumnezeu în Cerul Lui trăin de-aici de pe pământ ca și în Cer.

3. Ziua consacrării /încoronării/. ”Ziua aceea” mai înseamnă ceva: va fi ziua consacrării tale. Ziua în care ai fost găsit vrednic să urci pe podiumul de premiere al Cerului și să fi declarat învingător. Din închisoarea Romei Apostolul Pavel era sigur de un lucru: ”De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da, în “ziua aceea”, Domnul, Judecătorul cel drept.” (2Tim.4:8). Nu știu să-ți explic exact ce înseamnă această cunună dar știu că vei fi încoronat ca să rămâi pentru timp și eternitate în compania Celui Viu în Vecii Vecilor și a sfinților Lui: ”şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul.” (1Tes.4:13-17). Iată ce declară ”ghidul” că a văzut în glorie în ultima carte a Bibliei: ”un cer nou şi un pământ nou; … cetatea sfântă, noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei … cortul lui Dumnezeu cu oamenii … un râu cu apa vieţii, limpede ca cristalul … în mijlocul pieţii cetăţii, şi pe cele două maluri ale râului, era pomul vieţii”. (Apoc. 21:1-3,22:1-2). Nici o ființă de sub Soare nu-și poate dori ceva mai mult decât: ”Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”. (P.Ispirescu – Basme). Basmul românesc își va găsi împlinirea ”L-acele țărmuri, dincol’ de râu …” (C.Ev. #468). Iar poetul creștin anonim întregește imaginea veșniciei cu Domnul când scrie: ”Dincol de zare-i o dimineață / Mai glorioasă fără apus. / Sfârșită-i truda și-o altă viață / Am pe vecie cu-al meu Isus”. Finalul este de-a dreptul fantastic: ”Dincol’ de zare, ce întâlnire / Cu prea iubiții plecați în Cer. / Și-ntr-o unire făr’ despărțire, / Vom fi cu Tatăl acasă-n cer”! (Anonim – Dincol’ de zare). Nu am cuvinte mai elevate să-ți pot descrie farmecul și splendoarea din glorie. Tot ce pot să fac este să-ți spun că te iubesc și că mă rog ca Dumnezeu să atingă ființa ta în așa fel ca după ce ai citit această meditație să-ți fie dor de veșnicie și de întâlnirea cu Domnul Isus. Te îmbrățișez și doresc să se-ntâmple chiar acum.

RUGĂCIUNE
”Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă, şi cunoaşte-mi gândurile!
Vezi dacă sunt pe o cale rea, şi du-mă pe calea veşniciei!” (Ps.139:23-24)

Leave a Reply

^