Marcu 10:17-31 NTR
17Tocmai când pornea la drum, a alergat la El un om care a căzut în genunchi înaintea Lui și L‑a întrebat:
– Bunule Învățător, ce să fac ca să moștenesc viață veșnică?
18Isus i‑a zis:
– De ce Mă numești „bun“? Nimeni nu este bun, decât Unul: Dumnezeu. 19Cunoști poruncile: „Să nu ucizi“, „Să nu comiți adulter“, „Să nu furi“, „Să nu depui mărturie falsă“, „Să nu păgubești pe nimeni“, „Cinstește‑i pe tatăl tău și pe mama ta.“
20El I‑a spus:
– Învățătorule, pe toate acestea le‑am păzit încă din tinerețea mea.
21Uitându‑Se la el, Isus l‑a îndrăgit și i‑a zis:
– Îți lipsește un singur lucru: du‑te, vinde tot ce ai și dă săracilor, și vei avea astfel o comoară în cer. Apoi vino, urmează‑Mă!
22Mâhnit de aceste cuvinte, a plecat întristat, pentru că avea multe averi.
23Isus a privit în jur și le‑a zis ucenicilor Săi:
– Cât de greu va fi pentru cei bogați să intre în Împărăția lui Dumnezeu!
24Ucenicii au rămas uimiți de cuvintele Lui.
Isus le‑a zis iarăși:
– Copii, cât de greu este pentru cei ce se încred în bogății să intre în Împărăția lui Dumnezeu! 25Este mai ușor să treacă o cămilă prin gaura acului, decât să intre cel bogat în Împărăția lui Dumnezeu!
26Ei au rămas și mai uimiți și au zis unii către alții:
– Atunci cine poate fi mântuit?
27Uitându‑Se la ei, Isus a zis:
– Este imposibil pentru oameni, dar nu și pentru Dumnezeu, căci pentru Dumnezeu toate lucrurile sunt posibile.
28Petru a început să‑I zică:
– Iată, noi am lăsat totul și Te‑am urmat.
29Isus a răspuns:
– Adevărat vă spun că nu este nimeni care să‑și fi lăsat casă sau frați sau surori sau mamă sau tată sau copii sau ogoare de dragul Meu și de dragul Evangheliei 30și care să nu primească acum, în vremea aceasta, de o sută de ori mai mult case, frați, surori, mame, copii și ogoare, împreună cu persecuții, iar în veacul care vine, viață veșnică. 31Dar mulți dintre cei dintâi vor fi cei din urmă, iar cei din urmă vor fi cei dintâi.