Învierea, ultima bătălie

”Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul, moarte?” (1Cor.15:55)

 ”Dar acum, Hristos a înviat din morţi, pârga celor adormiţi.” (1Cor.15:20)

 ” …  mi s-a arătat şi mie.” (1Cor.15:8) 

inviereaMoartea reprezintă ultima redută de cucerit. Armate de savanți, cercetători și medici sunt ”pe baricade” în lupta împotriva morții. Teama de moarte este arma cu care Diavolul ține sub teroare ființa umană. La toate încercările omului de a se elibera de moarte și de teroarea ce o provocă ea, Dumnezeu are alternativa Lui expusă în modul cel mai clar în Sfânta Scriptură. Odată intrat în omenire, păcatul a adus moartea. (Romani 3:23,6:23). Pentru a salva rasa umană din ghearele păcatului și morții Dumnezeu a trimis pe Singurul Lui fiu în mizeria și mocirla noastră, iar într-o săptămână ca aceasta (săptămâna patimilor) a fost atârnat pe cruce între doi tâlhari și așezat într-un mormânt din care a înviat și este Viu în Vecii vecilor. Trebuie să fim realiști și să înțelegem că până la venirea Domnului Isus moartea își va face vama. Dar, tot așa de realiști trebuie să fim la gândul că nu se termină totul la mormânt și că ultima bătălie va fi câștigată de Dumnezeu la înviere. Ca să înțelegem acest lucru, Creatorul ne-a dat o mostră prin învierea Domnului Isus. Este ultima bătălie care aduce în scenă câteva realități de necontestat. Care sunt acestea?


Read more...

Floriile, ultima provocare

”Când S-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a plâns pentru ea,  şi a zis: “Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, care puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.  Vor veni peste tine zile, când vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strânge din toate părţile:  te vor face una cu pământul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată.” (Luca 19:41-44)

floriiEste sărbătoare. Rabinul din Nazaret tocmai a plecat din Ierihon și vine spre Ierusalim. Călătorește într-un mod straniu, călare pe mânzul unei măgărițe. Ucenicii sunt împreună cu El, iar mulțimea se adună din toate părțile. Oamenii rup ramuri din copaci și îşi aruncă hainele înaintea lui. Apoi încep să laude pe Dumnezeu și să strige: “Binecuvântat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer, şi slavă în locurile prea înalte!” (Luca 19:38). Dar tocmai în punctul culminant al marșului spre Cetatea Păcii, Mântuitorul plânge. Ceva nu e în regulă: în timp ce ucenicii și mulțimea strigă ”Osana” El are lacrimi în ochi. Apoi se oprește și – privind spre cetate – vorbește: “Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, care puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi…” (Luca 19:41). ”Regele” intră în cetate dar nu merge la Palatul Antoniei, ci la Templu. Locația aceasta Îl reprezintă cel mai bine. Este ”Casa Tatălui” și folosind autoritatea de Rege face ordine și curăță locul. Toate aceste secvențe puse la un loc formează un ”puzzle” ce reprezintă o mare provocare. Provocare la ce?


Read more...

Ierihon, ultima vizită

 Isus a intrat în Ierihon, şi trecea prin cetate. (Luca 19:1)

 După ce a vorbit astfel, Isus a pornit în frunte şi Se suia spre Ierusalim. (Luca 19:28)

 

vizitaSuntem la câteva zile de sărbătoarea Floriilor (Intrarea Domnului Isus în Ierusalim) și Săptămâna Mare. Urmărim pe Domnul Isus călătorind spre Ierusalim. La ”conferința de presă” avea să comunice ucenicilor planul pentru ultimul capitol din viața Sa pe pământ: “Iată că ne suim la Ierusalim, şi tot ce a fost scris prin proroci despre Fiul omului, se va împlini. Căci va fi dat în mâna Neamurilor; Îl vor batjocori, Îl vor ocărî, Îl vor scuipa; şi, după ce-L vor bate cu nuiele, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.” (Luca 18:31-33). Apoi a făcut ultima vizită ”de lucru” la Ierihon. Ce-ai face tu, știind că mai ai doar câteva zile de trăit și că va trebui să pleci și să dai socoteală de felul în care ți-ai trăit viața? Ce a făcut Mântuitorul în timp ce trecea ultima oară prin Ierihon? Vă invit să-L urmărim și să învățăm de la El cum să trăim o viață cu impact pentru inimile celor din jurul nostru. Cum se comportă Mântuitorul în timp ce traversează Cetatea finicilor?


Read more...

Până nu se întoarce țărâna în pământ

7. “ …  până nu se întoarce ţărâna în pământ, cum a fost, şi până nu se întoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat.” (Ecl.12:7)

27. “ … oamenilor le este rânduit să moară …” (Evrei 9:27)

22. “Cu vremea săracul a murit … a murit şi bogatul … ” (Luca 16:22) 

taranaUltima armă pe care Diavolul o folosește să terorizeze oamenii este teama de moarte. Totul este bine până când se ajunge la acest subiect. Oamenilor nu le place să discute despre sfârșitul vieții lor. Gândul morții alungă liniștea și pacea și aduce tulburare și spaimă. Există diferite filozofii de viață care încearcă să explice cum trebuie să se comporte omul în fața morții. O armată de capelani și consilieri sunt angajați să pregătească ființa umană pentru momentele finale ale existenței pământești. Studii și experiențe științifice au dovedit că există cel puțin două feluri de comportament în fața morții: oameni care sunt îngroziți și care nu vor să plece de pe pământ și oameni care trăiesc în liniște până la capăt și sfârșesc viața cântând și rugându-se. În imnologia creștină există o cântare care întreabă: ”Unde vei fi în veșnicii, tu ce de Domnul ești creat? /Unde vei fi în veșnicii, /El suflet viu Ți-a însuflat. /Răspunde azi, răspunde azi. /Unde vei fi în veșnicii?” Ce întrebare provocatoare pentru fiecare muritor. Oare poate cineva să răspundă cu adevărat la această întrebare? Există vreo posibilitate să știm ce se întâmplă cu noi dincolo de Iordanul morții? Cu certitudine, există. Cartea Cărților face lumină și aduce în scenă adevăruri extraordinare despre veșnicie. Dar, ATENȚIE! Ele trebuie cunoscute “… până nu se întoarce ţărâna în pământ, cum a fost, şi până nu se întoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat.” (Ecl.12:7). Adică în timpul pe care Creatorul l-a îngăduit să ne ducem existența noastră vremelnică. Oare ce ar trebui să înțelegem ca să avem liniște și pace în clipa plecării noastre de pe acest pământ?


Read more...

Este vreunul printre voi în suferinţă?

”Este vreunul printre voi în suferinţă? Să se roage! Este vreunul cu inimă bună? Să cânte  cântări de laudă!  Este vreunul printre voi bolnav? Să cheme pe prezbiterii bisericii; şi să se roage pentru el, după ce-l vor unge cu untdelemn în Numele Domnului.  Rugăciunea făcută cu credinţă va mântui pe cel bolnav, şi Domnul îl va însănătoşa; şi dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate.  Mărturisiţi-vă unii altora păcatele, şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.” (Iacov 5:13-16)

“îţi vei uita suferinţele, şi-ţi vei aduce aminte de ele ca de nişte ape care s-au scurs.” (Iov 11:16)

Problema suferinței este veche ca și omul. A apărut în Eden după ce primul cuplu a cochetat cu Diavolul. Întrebările cu privire la suferință sunt la fel de vechi. Răspunsurile se lasă încă așteptate. Cum poate un Dumnezeu care afirmă că este dragoste să îngăduie ”tone” de suferință și durere? Este Biblia într-adevăr Cuvântul lui Dumnezeu? Tulburător! Oamenii încearcă să găsească rezolvare la aceste întrebări dar se pare că atunci când ajung la liman apar adâncimi neexplorate și trebuie luat totul de la capăt. Cred că cea mai autorizată Persoană să dea răspunsul corect la aceste frământări este Însuși Dumnezeu. Este absolut necesar să luăm în considerare și ”părerea” Lui în problema suferinței. El a conceput ființa umană și știe cel mai bine cum să ”repare” lucrurile atunci când acestea se strică. Sunt unul din cei care au trecut și trec prin suferință și am beneficiat din plin de ”asistența tehnică” a lui Dumnezeu. Cum poți să treci biruitor prin ”valea umbrelor morții?” Ce trebuie să faci ca să trăiești liniștit și plin de pace când diagnosticul este ”boală incurabilă,” iar medicul îți spune: ”nici o șansa?” Astăzi privim doar la una din fațetele acestei probleme și încercăm să înțelegem ce soluții are Creatorul pentru noi când ajungem în suferință. Este vreunul printre voi în suferință? (Durere fizică sau morală; DEX) – întreabă Stăpânul? Evident că da. Ce să facă?


Read more...

Când treci prin ape

”Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine; şi râurile nu te vor îneca” (Isaia 43:2)

 ”… am trecut prin foc şi prin apă: dar Tu ne-ai scos şi ne-ai dat belşug.” (Ps. 66:12)

 

apeMeditația care urmează ne mută de la foc la apă. Versetele ”motto” ne lasă să înțelegem că nu vom fi scutiți de valuri și de ”tsunami” dar că atunci când se va întâmpla să trecem prin ape nu vom fi abandonați cu nici un chip. Eu voi fi cu tine” – este asigurarea Stăpânului din Isaia 43:2. Însuși Domnul Isus Îi pregătește pe urmașii săi și le spune înainte de a merge la cruce: ”În lume veţi avea necazuri; dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.” (Ioan 16:33). Ce promisiune sigură! Ce mesaj solemn! Ce Dumnezeu măreț! Singurul ”specialist în imposibil.” N-a mințit niciodată. Cuvântul Lui e verificat 100% și merită să fie crezut. Te poți baza pe autoritatea lui Dumnezeu și pe intervenția Lui sigură când viața te duce ”în larg.” GPS-ul cosmic al Creatorului te reperează oriunde te-ai afla. Așa că: sus privirea. Ești în atenția specială a lui Dumnezeu 24/7. Dar se naște întrebarea: cum să acționez atunci când vin ”talazurile” și când viața și casa mea plutesc în derivă?


Read more...